1
Dorinţa de a mă transforma într-un obiect
Ajung să fac spume la gură din cauza asta
Cifrele şi sentimentele sunt o problemă
Renunţ / personalitatea mea ticsită într-un tub
Pe care scrie carantină Read the rest of this entry »
1
Dorinţa de a mă transforma într-un obiect
Ajung să fac spume la gură din cauza asta
Cifrele şi sentimentele sunt o problemă
Renunţ / personalitatea mea ticsită într-un tub
Pe care scrie carantină Read the rest of this entry »
Salut, mă numesc Constantin Liculescu, şi aş vrea să aflu câteva păreri despre textele mele. M-am născut pe 23 mai 1987, în Râmnicu Vâlcea (actualmente locuiesc în Bucureşti). Nu am publicat în nicio revistă importantă, doar pe net. Read the rest of this entry »
sticla pe care o ştergi în treacăt cu mâna
oraşul ăsta cu muguri şi locuri strâmte
de la rece la cald mai e puţin
mâna nu tremură mângâie şi se retrage
Mă numesc Ion Buzu
Sunt născut la 7 octombrie 1990 în satul Ratuş, raionul Criuleni,
domiciliat în aceeaşi localitate;
elev în clasa a 12-a la Liceul Teoretic Măgdăcesti
să începem…
(vă reamintesc – persoanele interesate în acest proiect sunt invitate să îşi trimită textele (min 3 max. 5) + un scurt CV pe adresa ana.nora@yahoo.com Această iniţiativă se adresează atât tinerilor scriitori din R.M. cât şi celor din RO. )
……………………………………………………………………………………………………..
eu sunt victor ţvetov.
născut la 12 mai 1990 în raionul ialoveni. actualmente locul de trai este satul nimoreni din acelaşi raion. studiile primare le-am făcut în satul natal. liceul însă, îl fac în satul vecin- Suruceni. anul acesta absolvesc. deocamdată nu am publicat în nicio revistă, însă, sunt membru activ al comunităţii online : poezie.ro.

Dragi cititori / vizitatori ai blogului Human Zone,
am decis să creăm o secţiune aparte unde vom pune în discuţie tineri care scriu poezie şi textele lor. Scriitori puţin cunoscuţi, care ar merita o mai mare atenţie din partea celor care fac literatură şi, de ce nu, din partea criticilor literari.
Vom aduce astfel, în fiecare săptămână, un autor pe blog şi 3-4 texte de-ale lui.
Vom crea o secţiune specială unde vom discuta textele propuse: MD+.
Următorul pas este – crearea unei biblioteci virtuale a tinerilor scriitori din RM.
Persoanele interesate în acest proiect sunt invitate să îşi trimită textele (min 3 max. 5) + un scurt CV pe adresa ana.nora@yahoo.com. Textele vor sta pe blog timp de o săptămână, suficient pentru a fi discutate de cât mai multă lume. Aşteptăm interesul şi participarea voastră.
Această iniţiativă se adresează atât tinerilor scriitori din R.M. cât şi celor din RO

Pe o rază a coborât la mine
Dragostea vântul de primăvară
Galsul meu se schimbă
Graba devine obositoare Read the rest of this entry »
În camera în care stau e un întuneric din ăsta care te sperie
Care e peste tot
Care te face să priveşti luminile din depărtări şi să-ţi imaginezi
Că ele ascund un mesaj că poate ele sunt poziţionate
Într-un mod anume / îţi vorbesc în vreun fel
mie unuia îmi părea rău doar de suflet
când îmi duceam hârâitul şi tuasea seacă
şi miopia era joaca de-a literele spălăcite
îmi astupam gura şi ochii din inerţie când
îmi aminteam de pubis şi de oglinzile ieftine ce nu ştiau încă
de existenţa canalelor mici de pe cute
îmi ţeseam coconul în care îmi incubam fantasmele şi micile erezii
despre alte spaţii alte încăperi
însă realitatea consta din tuburi subţiri şi cu becuri la capăt
care să intre în torace şi să examineze branhiii
nicotinizaţi
din joacă şi plicitis
în pauza dintre traducerile în rusă
în cel mai bun caz bătrânul verne si monştrii
pe plăcile imaculate
silueta se unduia şi se alungea ca o reflecţie a viitorului
şi eu vroiam să mă înrudesc cu instalaţiile ce-mi provocau anxietate
cu aceleaşi plăci
să devin corpul în care tremură reflecţia trecătorilor
şi nu corpul însuşi
feţele tuturora se îngustau cu fiece fum inspirat prin râsete
şi nimeni nu ştia că viitorul va veni odată brusc
şi va consemna naşterea pentru realitate
micile temeri se coagulau şi se inşirau ca o crustă pe rană
zilele se întindeau şi erau grase ca solzii peştilor morţi
si mie imi părea rău doar de suflet
când îmi duceam alveolele infecte în strada grasă
şi abur negru îmi intra în gura rânjită