eu sunt andrei gamart si vreau sa sparg o banca
si pe mine sa ma impuste un tip cu automatul
fiindca eu vreau in america eu vreau sa vad cum rasare soarele
acolo in padure unde cineva ma asteapta
unde este o usa stricata intro casa la marginea orasului
unde cineva ma asteapta sa vedem impreuna cum rasare soarele
eu nu sunt mesia eu nu am viza pt romania eu nu am viza pt alte locuri
tot ce am este dragostea si frica intunericului
tot ce am este un pachet de tigari monte carlo care se termina
si cativa lei in buzunar pt internet
intre noi este un ocean negru un monitor plat o camera web pe care trebuie sa o accepti
intre noi este o caldura o frunza galbena
un ocean negru f mare
octombrie 24, 2007 la 12:04 pm |
Aluzie la Patratul negru al lui Malevich. Ingenios. Si automatul e fain. Bine ca personajul sparge o banca. Situatie lirica si in acelasi timp dramatica, redata cu un fel de virtuozitate naiva. Ceva imi aminteste de pictura naiva.
In rest, cine vrea in america, se duce in america. Nu exista obstacole.
noiembrie 16, 2007 la 10:30 am |
andrusa o sa vina si randul tau