la cativa cm unul de celalalt – in mintea mea, ii intind mana spre genunchi – m-am oprit la timp – nu am nevoie de asta – doar asa – la cativa cm unul de celalalt si sa nu mai conteze nimic -
fiecare pe locul lui – cum am fi legati cu banda izolatoare -
(niciunul nu poate dormi dupa aceea, dar nu-si spun asta niciodata – un secret din ala mic despre lucrurile pe care le faci cand esti singur)
aprilie 23, 2008 la 6:59 pm |
excelent! o paranteza ivanesciana (mircea). si se potriveste perfect cu ceea ce citesc eu acum – Ian McEwan, Pe plaja Chesil.
timiditate la suprafata, indrazneli in interior.
mai 4, 2008 la 6:39 pm |
Cum va mai intelegeti, voi, poetii!
Mie nu doar ca mi se pare ciudata aceasta incercare poetica, ci si lipsita de stil si gust…
M-as fi declarat lipsit de gust estetic daca nu erau si altii de acord cu mine…
mai 7, 2008 la 8:50 pm |
fiecare pe soclul (locul) lui. acolo. pe.