pe hol

stăm în aceeaşi casă dar
tu cu drumurile tale eu cu
drumurile mele privirea
ni se intersectează doar pe hol

să-ţi dau o palmă să
te trezeşti chiar aşa
să-ţi dau o palmă

stai în dormitor sau
în birou mereu în
spaţii înguste ferite de
lumină ochii ţi se
albesc pielea devine
rece

să-mi dai o palmă să
mă trezesc chiar
aşa

stau întinsă pe pat ca
pe o masă de operaţii
mâinile ating tălpile
fruntea mi se lipeşte de
genunchi acum
se produce explozia la
contactul cu propriul
meu corp

Anunțuri

Imposibil De Ratat

tot ce s-a întâmplat cu mine în copilărie este ca un tank ce mă urmăreşte iar eu fug încet ca un copil de 4

se întâmplă aşa Dumnezeule de aiurea încât mi se pare trist faptul ca tu nu baţi cu pumnul în mine

să trag perdeaua la o parte să mă gândesc la boilerul nou să îmi mişc ochiul încet să mă uit la tank

cerul şi mama atunci când eram mic îmi păreau cele mai reale plăceri cele mai şocante dispariţii au fost cumva cele mai imposibile lucruri de ratat

eu sunt un panou luminat

unii aşteaptă
îşi iau încă o bere
între cursa de Cahul
şi cea de Bucureşti ziua
trece mai repede

un semn de circulaţie

alţii ajung exact la timp
îşi ocupă locurile în autocar
oare prietenii lor ţin la ei
cu adevărat oare părinţii lor
au murit demult

un scaun fără spetează

ceilalţi întârzie
înjură cu voce tare  sau numai
în gând nimeni nu-i poate ajuta
la biroul de informaţii sunt anunţate
plecările,  niciodată sosirile

(sa ma ia in stapanire)

nu m vreau nimic, m-am dus in parc, mi-am pus gluga pe cap, pahare goale de plastic langa mine si mucuri de tigari, inauntru ceea ce-mi spuneai tu despre dragoste se extinde si-mi ocupa inima si plamanii si oasele si respiratia mea se schimba, stau aplecat, cu ochii inchisi. ca si cum as astepta sa adormi langa mine. linistea asta sa curga inauntru : sa ma ia in stapanire : cum ma iau in stapanire cuvintele tale despre dragoste : dragoste multa.

The sweetest thing

sunt o blândă făptură
îţi întind ceaşca
privirea mi se prelinge în
cafeaua dulce
întăritoare

sunt bună toate
amintirile negre
se înghesuie pe uşă

sunt generoasă şi ce dacă
afară iarba îngheaţă şi ce dacă
aseară mă gândeam să scap de tine
să plec să nu
te mai sun niciodată să-ţi spun
că m-am îndrăgostit de
altul pe un ton calm

astăzi
sunt cea mai blândă făptură
te mint aşa cum vrei să
te mint îţi întind o cursă
fără scăpare

In memoriam Eugeniu Coseriu

 hzcoseriu.gif

Human  Zone va invita miercuri, 12 septembrie, ora 15.00, la Centrul Expozitional „Constantin Brancusi”. Vom comemora impreuna personalitatea lingvistului Eugeniu Coseriu, la cinci ani de la trecerea sa in lumea umbrelor.

In plus vom prezenta un nou proiect Human Zone, in memoriam Eugeniu Coseriu.

Citește în continuare →