m-au întristat mai ales momentele în care parcă te frământa unul şi acelaşi gând

când s-a făcut târziu ai ridicat puloverul sus
fluturai cu el ca şi cum ai avea

un drapel al masturbării
al neliniştii

ţi-ai îngropat inima în pământ
ai scobit cu degetul tot mai adânc
lumina a umplut toate contururile

cumva ai aşteptat ca ritmul să fie schimbat
ceva nou
plopul a crescut până la etajul patru

într-o noapte ca asta o să-mi spânzur
manuscrisele de el
ai spus’o aiurea

m-au întristat mai ales momentele în care parcă te frământa unul şi acelaşi gând
stăteai neclintit ţinându-ţi respiraţia
visai poate la o zi în care vei fi învins
totul a părut adevărat
atât. cam atât mi-a scris pe o foiţă egor.
a lipit’o de uşa frigiderului ca s-o găsesc  uşor dimineaţa

Anunțuri