ou

În camera în care stau e un întuneric din ăsta care te sperie
Care e peste tot
Care te face să priveşti luminile din depărtări şi să-ţi imaginezi
Că ele ascund un mesaj că poate ele sunt poziţionate
Într-un mod anume / îţi vorbesc în vreun fel


Dar ele nu îţi vorbesc în niciun fel şi nimeni nu îţi vorbeşte
Niciodată nimic / absenţa îţi astupă ochii

În camera asta îmi amintesc de noi
Stau ghemuit de parcă mi-ar fi teamă să nu cadă ceva peste mine
Ceva de sus ceva mare şi neapărat ascuţit

Nu îmi amintesc deloc de modul în care ne-am cunoscut
Ştiu doar că nu a durat mult
Nici măcar nu îmi amintesc vreun nume
Ştiu însă cât de încântător a fost

Ea era o actriţă şi arăta minunat
Îmi scapă acum numele însă sigur o ştia toată lumea
Bărbaţii transpiraţi şi orbiţi de minunăţia ei
Urlau sălbatic în juru-i

Ne plăcea foarte mult să alergăm ceea ce era straniu
Alergam şi alergam dimineaţa şi seara
Iar eu eram într-o formă fizică foarte bună

Acum însă stau chircit în colţul cel mai întunecat al camerei
Într-o poziţie pe care ar lua-o o prostituată când un beţiv prost
Care a dres-o ar încerca să-i radă una peste faţă

Dacă e să fiu sincer nici nu pricep de ce n-am pupat-o
De ce nu mi-am apropiat căldura de ea
Era probabil cea mai elegantă şi smerită femeie
Smerită cu faptul ca e o minune

Alergam dimineaţa împreună
Sincer habar nu am  pe unde  alergam sau cât era ora
Razele cădeau frumos şi portocaliu peste casele
Care încă nu îşi revenise din orgie
Din beţie sau din curvie sau încă nu îşi revenise
Pur şi simplu dintr-un somn inocent

Slavă lui Dumnezeu că ea dispăruse înt-o zi
Efectiv mă trezisem fără să ştiu unde a dispărut

Degeaba am mai umblat să o caut
În zădar întrebam oamenii
Care îmi păreau nişte ouă de gaină
Destul de straniu dar toţi oamenii pe care i-am întrebat
Despre ea / arătau  incredibil de asemănător cu un ou

Anunțuri

9 comentarii

  1. e un text fluent si fara excese. desigur finalul e unul ce s/ar incadra intr/o directie absurda. nu stiu de ce, dar finalul mi/a adus aminte de harms.

    posibil anumite detalii nu dau substanta textului „Nu îmi amintesc deloc de modul în care ne-am cunoscut…” etc, dar in ansamblu imi place acest text.

    Răspunde

  2. hose, a venit si peste tine primavara? cu iubirile si melancolia 🙂 vreau sa spun ca imi place si mie textul. si, nu stiu de ce, la scriitura (vorba stim noi a cui) imi aduce aminte un pic de vadim.
    totusi, tre sa fac o remarca (viciu de meserie, ce vrei) – in zadar, cu a, fara diacritice pe acolo.
    aaa. mai stiu de ce imi aduce aminte de vadim. de obicei, el sta chircit prin camere in texte. 🙂
    acum, fara gluma. imi place in mod deosebit: „Stau ghemuit de parcă mi-ar fi teamă să nu cadă ceva peste mine/Ceva de sus ceva mare şi neapărat ascuţit”
    oamenii ca oua de gaina ? – discutabil ca si metafora. mi/ai dat de gandit.
    felicitari
    ne mai auzim, Constanta

    Răspunde

  3. Buna Hose
    revin la text, l-am citit ieri dar nu am avut timp sa las un comentariu.
    mi se pare un text, daca sincer, nu prea reusit, nu spune ceva care sa ma atinga, poate doar sfarsitul absurd face nota discordanta cu restul continutului si cumva salveaza textul. imi place fragmentul cu fuga ( ca fugeati fara sa stiti incotro si de ce, si peisajul cu razele care cad frumos peste case. dupa care enumeri nefericit cam aceleasi lucruri ( Care încă nu îşi revenisera din orgie/Din beţie sau din curvie…) si alambicat, mai ales cand incepi cu (sau încă nu îşi revenise/
    Pur şi simplu dintr-un somn inocent…)

    cred ca ar mai trebui lucrat textul, as reformula unele fraze, as mai concentra discursul.
    de ex.>(În camera în care stau e un întuneric din ăsta care te sperie
    Care e peste tot
    Care te face să priveşti luminile din depărtări şi să-ţi imaginezi
    Că ele ascund un mesaj că poate ele sunt poziţionate
    Într-un mod anume / îţi vorbesc în vreun fel

    Dar ele nu îţi vorbesc în niciun fel şi nimeni nu îţi vorbeşte
    Niciodată nimic / absenţa îţi astupă ochii)

    – in camera in care stau e intuneric din asta care te sperie ( e defectuos versul, in camera in care, din asta care… e de la sine inteles ca te afli intr-o camera si vorbesti despre ea si despre intuneric. acum incerc un exercitiu de atmosfera. eu stau in intuneric, e primul lucru care il percep, ca in jurul meu nu se vede nimic, cu toate astea sunt acasa, in camera mea, iar undeva departe niste lumini, ma agat de ele dar degeaba.

    (Urlau sălbatic în juru-i) acest – in juru-i – e din alta epoca.

    penultimul fragment in care te bucuri (Slavă lui Dumnezeu că ea dispăruse înt-o zi
    Efectiv mă trezisem fără să ştiu unde a dispărut) nu se leaga cu sfarsitul in care spui cu parere de rau (Degeaba am mai umblat să o caut
    În zădar întrebam oamenii).

    tre sa vezi in ansamblu textul asta, sa dozezi bine fragmentele camera, intunericul, fata, fuga impreuna, relatia nereusita, disparitia. cand o iau de la capat, sesizez diferenta mare de intensitate. inceputul se pretinde a fi in forta, sfarsitul e ludic si absurd. incerc sa gasesc un numitor comun, o atmosfera de ansamblu a textului si e complicat.

    + ce ti-am sugerat in mail

    o zi buna batrane, imbratisari calde. sper ca nu te-am suparat tare.
    ma bucur totusi ca scrii, si ca postezi, eu iata, nu prea, de ceva vreme.
    Vadim si Constanta va cuprind si pe voi.

    Răspunde

  4. cu vadim mai skimbasem cateva vorbe despre acest text. cred ca are dreptate in ceea ce zice.

    konsy la mine primavara a venit inaintea ca sa vina la voi.
    sincer, m-am gandit inainte de a posta c-ar aduce oleaca cu vadim. insa asta e doar acolo unde eu stau in camera si imi traiesc fobiile. ceea ce inseamna un fragment – doua. in rest nu cred ca aduce cu vadim. el ar fi zis pe parcursul intregului text despre camera si starile lui, intelegi? si oricum el e mai expresiv si la kestii din astea ii iese mult mai fain. deci nici gand sa trec granita :D. dar in fine o sa incerc sa fiu mai atent pe viitor.

    gamarts. uff, in comparatie cu ce frecush am avut azi la facultet astea-s mangaieri.
    gamarts, de unde tonul asta de guru al poeziei. ce mai e si asta?
    adica una cand iti exprimi o parere si asta se vede din felul in care o faci, si alta e ce-am inteles din mesajul tau.

    in fine, pe textul asta oricum nu dau doi bani, sau cel putin nu tin intr-atat incat sa incerc sa mi-l argumentez. iti spun doar ca varianta ta a inceputului imi pare cumva prea construita, gandita.

    in fine

    textul asta intr-adevar trebuie lucrat, cu asta n-am cum sa ma pun in poara…

    Răspunde

  5. konsy nu dau doi bani in sensul ca nu e genul de text pe care SA-L PROTEJEZ. pe care sa-l argumentez, pe care sa-l scot din rahat cu orice pret
    etc etc

    si nu, nu public doar ca sa fie, nici nu cred ca am avut vreodata asa atitudine, slava Domnului.

    l-am pus sa aud pareri si ca sa ma mai citeasca lumea 😀
    insa nu e genul pentru care sa sar in sus si sa dau din maini aparandu-l

    bla bla bla

    sincer, multumesc pt comuri si konsy si andrei si vadim.

    Răspunde

  6. SAlut H.P, GAMARTI, &costanta

    sun’ nicu dabija care neam cunoscut la mecanisme ,si dupa aia am statn impreuna in camera unde beeati votca .
    vam spus atuncea ca scriu sieu poetry.
    sunt, prietinu lui BUZU, daca mai tineti minte, tipul ala mic care comenta puternic.

    Cum pot sa mai fiu ‘CLOSE’ CU VOI,

    MAIL meu : shiranu00@yahoo.com

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s