hzHuman Zone
(Hose Pablo, Daria Vlas, Andrei Gamarţ, Vadim Vasiliu,Corina Ajder, Alex Cosmescu, Vlad Gatman)
prezintă M E C A N I S M E
Luni, 25 februarie 2008, ora 18.00
Teatrul Poetic “Alexei Mateevici”
Str. Şciusev, 93
Tel.: (373 2) 23-94-77
Intrare liberă
Cine mai scrie poezie si ar vrea sa citeasca din propriile texte pe scena Teatrului Poetic „Alexei Mateevici”, va asteptam cu drag. Lectura va avea loc dupa „Mecanisme”. Deci va luati 2-3 texte. si curaj…
Vă aşteptăm pe toţi
human zone 
Mult succes pentru seara de luni!
Dar mai am o întrebare: după performance-ul Mecansime vor putea urca pe scenă şi unii spectatori din sală care ar dori să spună în faţa publicului o poezie? Astfel spectatorii care scriu versuri ar avea o experienţă interesantă, aceea de a recita un poem în teatru, încurajaţi fiind de Human Zone.
Ce credeţi despre asta?
Un Bravo anticipat! Poezia voastră, dar şi felul vostru de-a o aduce în faţa publicului merită toate eforturile. Bravo şi Teatrului Mateevici că are binevoinţa de-a vă găzdui!
sunt foarte ragusita. ma tem sa nu-mi pierd vocea.
depun eforturi supraumane sa mi-o recuperez pana luni.
da nu s-ar putea s-o faceti intr-o zi de odihna??? ca suntem pe la servici si nu prea reusim sa venim…
Din pacate e singura zi care ne-a fost acordata, noi am vrut sa facem Mecanismele pe vineri sau sambata, dar se pare ca teatrul are toate saptamana incarcata cu spectacole. ne pare foarte rau, ca asa stau lucrurile. Vom inregistra insa pe caseta video, tot ce se va intampla luni 25 februarie. sa speram ca mai evoluam in viitorul apropiat si va fi mai comod pt fiecare.
Constantin, Nu vad o problema. propunerea ta chiar e f buna.
sa adaug in anunta asta? ca cei care scriu sa stie ca vor avea asa o posibilitate.
Cred ca ar fi bine sa adaugi in anunt precizarea in legatura cu faptul ca doritorii vor putea citi poezii de pe scena.
Cine stie, poate iesi ceva mai altfel.
Cu stima, Constantin
daca faceti un video, il treceti si pe play.md sau youtube???
sper…
Nu am reusit sa intru citeva zile pe blog si voi organizati un spectacol despre care am aflat abia azi…sper sa mai organizati…
apropo, textle au fost aceleasi? tot black emperror a fost muzica?
Alexei, au fost si texte noi, muzica insa a ramas aceeasi. Am filmat si cred ca in scurt timp vom plasa acest video pe youtube si pe play.md
numai bine la toata lumea
andrei
Felicitări pentru spectacolul de luni!
A fost tulburător glasul lui Hose de după pânza albă, mi-au plăcut şi versurile inedite ale lui Gamarţ, frânghia lui Vasiliu, ironia lui Gatman, dezinvoltura şi dramatismul Dariei Vlas, profunzimea şi căldura poemelor lui Cosmescu. Frumos şi cartoful Corinei Ajder.
Elementele noi sunt desigur în favoarea performance-ului.
Bravo şi va mai aşteptăm să ne arătaţi Cubul în toată splendoarea lui.
Cu stimă, constantin
Andrei, mai preconizati spectacole in timpul apropiat?
Această idee de a chema şi pe alţii să recite propriile poeme este extraordinară. Un fel de invitaţie de a deveni artist al propriei vieţi. Invocare a unei zone în care brusc de trezeşti că eşti cineva radical diferit decît erai în cotidian.
Alexei, deocamdata nu avem nimic planificat. doar prin 10-16 martie sa plecam la Suceava unde va avea loc Festivalul Primavara Poetilor. dupa care pe la sf lui martie vom organiza niste intalniri cu liceenii din Chisinau la Biblioteca Municipala „B.P.Hasdeu”, dar va anuntam din timp. Incercam sa prezentam acest performance la un festival de teatru si dans modern in Franta, dar asta ceva mai tarziu.
Dedci iata cum stau lucrurile la moment. Sper sa reusim sa facem si noi ca si anul trecut Primavara Poetilor la Chisinau, sau cel putin sa pornim. Pt asta am avera nevoie de sprijinul vostru al tuturor, celor care ne stiu, ne citesc pe blog. am sa revin cu detalii…
cei care au idei, initiativa de a face ceva si ar avea ajutorul nostru, sa-mi scrieti pe mail- andreigamarti@yahoo.com
Ion, ai perfecta dreptate. Foarte mult tin la reactii de genul asta, trebui sa admitem ca human zone nu e ceva vesnic, iar o cat de mica schimbare in mediul nostru literar (astea fiind spuse intr-un sens mai ingust) pt noi ar fi o mare implinire, caci asta e miza noastra, sa aducem poezia in fata, sa o scoatem in strada, sa nu mai fie un obiect/indeletnicire de lux.
De ce poezia trebuie scosa in strada? Nu pricep! Nici „indeletnicire de lux” nu e, caci poezia nu e decat o stare, ori e ori nu e – celelalte folosinte ale termenului nu desemneaza decat „gestica”, fetisism, „instalatie” verbala! DECI, de ce trebuie impinsa „poezia” in strada? Are ceva de afirmat ea acolo???
ok, nu trebuia sa afirm asta din partea tuturor, ma corectez imediat.
vladimir eu personal cred ca poezia are de spus ceva in strada, fiindca acolo oamenii (si asta am trait-o pe pielea mea) nu sunt oamenii ceia pe care ni-i inchipuim la un ceai sau la o bere cu cineva apropiat. ok sa nu generalizez, sunt oameni si oameni, sunt subiectiv aici, ok. Dar din punctul mei de vedere, Vladimir, daca nu mi-as pune aceasta speranta, de aschimba cat se poate de putin lucrurile, sa sensibilizez in ei nota ceea umana caci asta tre sa faca poezia, nu, daca nu as crede in asta, ma intreb, pentru ce naibii sa mai scriu.
Si de ce sa nu scoatem poezia in strada? Nu cred, Vladimir, ca poezia este doar o stare, ci mai repede o modalitate de expresie, de comunicare si de apropiere – cu tot arsenalul «instalatiei». Nu cred ca o poezie este doar textul in sine, sau doar starea din care s-a desprins textul, sau doar starea pe care o provoaca receptorului…Am citit diverse texte – unele bune, altele mai putin bune, altele care au schimbat, au modificat ceva in mine. Apoi am auzit cateva din textele astea, citite de cei care le-au scris – si a fost deja o alta experienta. Oamenii tind sa intre in clisee sociale si sa ramana acolo. Si cred ca poezia – ca orice alta forma de creatie – ii poate scoate (chiar daca doar temporar) din cutiutele lor. Deci, sa scoatem poezia in strada. Pentru ca le poate schimba oamenilor persepectiva – sau cel putin se poate incerca asa ceva. Pentru ca le da libertatea sa spuna ce au de spus – daca au ceva de spus. Pentru ca ii apropie. Pentru ca oamenii au nevoie de poezie. Pentru ca e mai buna decat reclamele la Coca-Cola. Pentru ca poate fi o replica la tot ce se intampla cu noi. Cred ca orice forma de apropiere/comunicare poate schimba ceva, mai ales intr-un mediu in care oamenii devin din ce in ce mai izolati si inchistati in rutina.
Cred ca poezia are «ceva de afirmat» pe strada, prin parcuri, si in general cam peste tot. Cred ca poate fi spusa, citita, urlata, mazgalita – atata timp cat ajunge la cineva, este bine. Si partea cu fetisismul, gestica, instalatia verbala – nu mi se pare un punct valabil, pentru ca deja nu vorbim doar de poezie ci mai degraba de o manifestare artistica, cu tot ce presupune asa ceva.
Nu stiu daca poezia poate schimba ceva la un nivel mai mare (social) – cel putin nu stiu daca asa ceva este posibil/vizibil imediat – dar mi se pare o intrebare cel putin ciudata – de ce poezia trebuia scoasa in strada? De ce trebuie citita? Da’ chiar asa, de ce poezia trebuie scrisa?
Eu am credinta ferma ca intrebarea de ce trebuie scrisa poezia e una falsa din start, pentru ca la fel de bine sunt convins ca nu tu scrii poezia, ci ea te scrie pe tine! Te cauta, te macina, te prinde cu arcanul. Ea ori e sau nu e – ma repet, stiu. Ceea ce spuneti voi acolo, mai sus, nu e o discutie despre poezie, ci despre uzantele ei, despre posibilele ei proiectii in exterior. Fireste, sunt de acord cu ambele maini ca poezia e mai buna decat lanurile de panouri de kkt la CoCa-Cola si alte pampersuri. Dar ea nu o poate substitui, caci poezia e lupul care ne prinde. Si atunci? Prinsi fiind, cum putem folosi „carnea” ca drapel sau sageata sociala? Asta inseamna ca „poezia nu trebuie scrisa”, ci asteptata…Si nu e sigur ca ea vine.
Eu cred că poezia (şi alte „arte”) ar trebui manifestate în viaţa cotidiană. Un fel de penetrare prin extra-ordinar a vieţii cotidiene. Pînă acum poezia a fost percepută ca o categorie separată de viaţa cotidiană. Însă pe mine m-a impresionat enorm un proiect al Situaţioniştilor : Suprimarea şi realizarea artei. Sau cum spunea un mistic: „o societate unde nu artistul să fie un tip special de persoană, ci fiecare persoană să fie un tip special de artist”. Un alt tip, Hakim Bey,vine cu termenul „Terorism Poetic” prin care propune arta VIE, necomercializată şi ne-mediată, arta care să „atace” persoana dată făcînd-o nebuneşte de fericită. Şi anume Human Zone a repreznta o forţă de acest gen. De aceea Human Zone m-a inspirat enorm în multe lucruri pe care (încerc) să le realizez.
P.S: Acelasi Hakim Bey spunea ca poezia trebuie sa inspire cele mai eliberatoare insurectii:)
Ehei, fraţilor! Situaţioniştii, Hakim Bey, „Temporary Autonomious Zone” etc. etc. astea-s citate…societatea industriala a avut nevoie de astfel de dubusee, dar a avut nevoie si de Kafka, de ce oare? Să privim cu fermitate înainte!
inainte era mai bine
Vladimir, sunt total de acord cu tine că poezia te „capturează” într-o dimensiune cu totul ieşită din comun, una a extra-ordinarului. Însă, dacă totuşi reuşeşte să ne captureze, nu ar fi minunat să le-o dăruim şi altora, în loc să devină o operă în închisoarea culturii societăţii. După opinia mea, Andrei vorbeşte despre poezia în stradă fiindcă viaţa de zi cu zi al omului se întîmplă în stradă, şi e reală în stradă. Nu ar fi minunat ca starea în care ne prinde poezia să devină esenţa vieţii cotidiene, să ofere un sens nou şi real tuturor celorlator lucruri pe care le experimentăm? Vreau să afirm că şi eu am simţit pe pielea mea efectul intens al poeziei „în stradă”.
Cît despre Hakim Bey, nu am înţeles ce vrei să spui.
Voiam să spun că astea sunt fenomene specifice unei societăţi de care noi habar n’avem, tocmai pentru că am parcurs evoluţii diferite! Mai mult, Hakim Bey (un pseudonim!) nu este un caz izolat în societatea foarte stratificată a SUA, cea universitară se înţelege, ci reprezintă un fenomen mai larg – escape to the nature! Dar până la asta, ei s-au confruntat cu un fenomen foarte greoi al establishment-ului, faţă de care au luat distanţă. Căutarea „virginităţii” primordiale nu ne paşte pe noi, pentru că încă trăim în ea şi nu ne dăm seama…Când spun „citate”, mă refer clar la faptul că ne hrănim cu fenomene pe cale livrescă – fără a le percepe în profunzime! Cam asta voiam să spun. Ca să fiu înţeles…
pot sa spun doar ca iubesc acest scriitor si imi gasesc timp pentru el oricit de ocupata n-as fi!
Care autor?